(continuare din numarul trecut)
Plangerea parintilor dupa copiii lor ucisi de Irod. Aceasta ucidere a pruncilor, din partea lui Irod, a fost vestita de Dumnezeu inainte, spre prevenire, prin proorocul Ieremia, cand prevestea nasterea lui Mesia Hristos, zicand: „Atunci s-a implinit cuvantul spus de Ieremia proorocul: Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa; Rahela plangea pe fiii sai si nu voia sa se mangaie, pentru ca nu mai sunt.“ (Matei 2:17-18). Rahela, care plangea pe fiii ei, ii plangea prin urmasi, a fost una din sotiile lui Iacov, impreuna cu Lia, care au nascut 12 copii lui Iacov (cf. Facere 29:16-35; 30:1-25), din care au urmat generatiile de viitor ale poporului Israel.
Asa plang astazi bunicii si parintii, care mai au credinta cunoasterii despre nasterea lui Iisus, privind inlaturarea Credintei, cu atatea bucurii din sufletele nevinovate ale copiilor, in sarbatorirea nasterii lui Iisus. Iar multi dintre bunicii si parintii de azi nu plang imediat, caci copiii lor nu vin la Biserica de nasterea lui Iisus, pentru ca nici ei nu au Credinta in nasterea Domnului Iisus, dar vor plange mai tarziu, cand copiii lor nu-i vor asculta si vor rataci in viata de pacat si nu se vor putea realiza sau vor apune de vreme. Trist, dar adevarat, istoria a confirmat si confirma in fiecare zi, pentru cine vrea sa recunoasca.
Intoarcerea lui Iosif, cu Pruncul Iisus si cu mama Lui, din Egipt in Israel. „Dupa moartea lui Irod, iata ca ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif, in Egipt, si i-a zis: Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si mergi in pamantul lui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia viata Pruncului. Iosif, sculandu-se, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in pamantul lui Israel“ (Matei 2:19-21).
Astfel, dreptul Iosif, ca ingrijitor si mare protector al Pruncului Iisus si al mamei Lui Maria, a implinit precum Domnul i-a vestit prin inger si a luat familia sfanta si s-a intors in pamantul lui Israel, dar fiindca domnea Arheleau in Iudeea, care era fiul lui Irod si ii era frica de el, Domnul l-a instiintat iarasi in vis si asa s-a dus in partile Galileii si s-a asezat in orasul Nazaret, implinindu-se proorocia: „ca Nazarinean se va chema“ (cf. Matei 2:22-23).
De aici, putem vedea vorbirea lui Dumnezeu prin ingerul Sau cu Iosif in vis, spunandu-i in toata vremea ce trebuie sa faca si unde sa se duca. Ascultarea lui Iosif a adus la salvarea Pruncului Iisus, de unde omul trebuie sa invete ascultarea de Dumnezeu pentru a fi salvat. O alta invatatura mare este ca Iosif nu s-a dus in Iudeea, unde era dusmanul Pruncului Iisus, adica Arheleau, fiul lui Irod, ci a plecat din fata dusmanului si s-a asezat in orasul Nazaret din Galileia.
Astfel, trebuie sa gandeasca fiecare om, sa evite confruntarea cu dusmanul, care i-ar putea aduce mari prejudicii, si sa fie smerit si sa astepte cu credinta judecarea dusmanului din partea Domnului. Apoi, cum a zis Mantuitorul, sa se roage fiecare pentru vrajmasii lui (cf. Luca 6:35), ca Domnul sa-i dea o inima buna.
Nu va temeti nici voi, oameni si popoare de azi! Cum sa nu ne temem? Pentru ca, iata, Domnul Dumnezeu ne vesteste si noua celor de azi, oameni si popoare din lumea intreaga, ca pastorilor si celor de atunci sa: „Nu ne temem!“ Caci, ni s-a nascut astazi Mantuitor, dupa Scriptura care ne descopera, zicand: „Nu va temeti! Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, care este Hristos Domnul, in cetatea lui David“ (Luca 2:10-11).
Dar, ca omul si popoarele de azi sa nu se „teama“, trebuie sa se intoarca la Credinta in Nasterea lui Iisus pentru salvarea lor si sa mearga la Biserica satului sau orasului lor, care inchipuie Betleemul nasterii lui Iisus, asa cum au mers pastorii din jurul Betleemului sa vada cele vestite lor despre Nasterea unui Mantuitor, in persoana lui Hristos Domnul.
Mergand la slujbele Bisericii de Nasterea Domnului, cat si in celelalte Duminici si Sarbatori, Domnul Dumnezeu le va descoperi nasterea Fiului Sau pentru ei, ca singurul lor Salvator si Mantuitor din moartea pacatelor si a crizelor vremii de tot felul. Dumnezeu, prin mila si iubirea lui de oameni, ne va sopti constiintei noastre „Nu va temeti!“, caci vi s-a nascut astazi un Mantuitor, care este Hristos Domnul.
Nu va temeti si Nu plangeti!
Mesajul de la Nasterea Sa „Nu va temeti“, Iisus la propovaduit si in timpul vietii Sale pamantesti, cand i-a zis lui Iair, care primise vestea ca „fiica lui a murit“, zicandu-i: „Nu te teme! Crede numai si se va izbavi“ (Luca 8:50). Iair, mai marele Sinagogii (cf. Luca 8:41), primind mesajul sa „Nu se teama“ si „Crezand ca se va izbavi fiica“ lui, Domnul Iisus cand a ajuns in casa lui Iair i-a Inviat fiica de 12 ani, darunid-o parintilor si zicandu-le; sa-i dea sa manance si au ramas uimiti parintii ei (cf. Luca 8:54-56).
Tot cu acest prilej, Mantuitorul Hristos a zis multimii, de la casa lui Iair care plangea pentru fetita ca murise:„Nu plangeti; N-a murit, ci doarme“ (cf. Luca 8:52). Mantuitorul Hristos Iisus a avut mila de multime intotdeauna si astfel a zis „Nu plange“ si cu prilejul Invierii fiului vaduvei din Nain, zicand: „Nu palnge!“ si apropiindu-se de sicriu a „Inviat“ pe fiul vaduvei din Nain (cf. Luca 7:13-15). „Iisus Hristos, care, - ieri si azi si in vec - este acelasi“ (Evrei 13:8), oricand este gata sa zica omului si generatiilor din toate vremurile „Nu va temeti! si „Nu plangeti“, inclusiv omului si generatiei vremii noastre, daca se intoarce cu Cainta si Credinta la Dumnezeu, si astfel va fi izbavit si Inviat la viata, din moartea pacatelor, ca fiica lui Iair si ca fiul vaduvei din Nain.
Asadar, sa nu se tulbure omul de azi in necredinta lui, cand aude ca trebuie sa mearga la Biserica de Nasterea lui Iisus, sau in alte Duminici, cum s-a tulburat Irod si tot Ierusalimul impreuna cu el (cf. Matei 2:3), si sa inceapa sa zica, cum obisnuieste omul de azi: „ca nu pot sa merg la Biserica, sau ce-i aia?“, ci sa vada mila si iubirea lui Dumnezeu, care l-a mai tinut un an si l-a adus pana la Noul Craciun al Nasterii lui Iisus, pentru mantuirea lui din moartea pacatelor, caci daca omul se va tulbura in necredinta lui si nu se va smeri, poate sa ajunga ca Irod sa savarseasca diferite pacate si nelegiuiri.
Hotarandu-se omul necredintei vremurilor noastre sa se intoarca cu lacrimi de pocainta la Dumnezeu, Domnul milostivirii si al iubirii de oameni, Care „nu vrea moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu“, ii va rasari si lui o Stea, ca Magilor, care i-a calauzit la locul nasterii lui Iisus, si il va calauzi si pe el in drumul spre cunoasterea lui Dumnezeu si a Bisericii, cu sfintele slujbe si tezaurul de invataturi spre cunoasterea Salvatorului sau Iisus Hristos, care S-a Nascut si a Murit pe Cruce pentru el si a Inviat pentru el si mantuirea lui din moartea pacatelor.
Inima Ta omule.
Magii i-au adus lui Iisus daruri: „aur, tamaie si smirna“, ca unui Imparat si Dumnezeu, iar de la omul de azi, Domnul Iisus cere sa-i aduca un dar al recunostintei pentru jertfa lui Iisus pentru el, inima lui zdrobita si imbolnavita de pacate ca sa o vindece, dupa Scriptura prin care cheama neincetat pe fiecare om, zicand: „Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu este bun si povara Mea este usoara“ (Matei 11:28-30).
„Veniti la Mine“.
Si, in alta Scriptura, Domnul Iisus vorbeste atat de dureros si cu parere de rau, ca omul necredintei nu vine la El sa-l ajute sa-l mantuiasca, zicand: „Si nu voiti sa veniti la Mine, ca sa aveti viata! Slava de la oameni nu primesc; Dar v-am cunoscut ca n-aveti in voi dragoste de Dumnezeu“ (Matei 5:40-42). Asadar, acum am aflat, stimate cititorule, ca omul necredintei si pacatului nu vine la Iisus Mantuitorul sau, pentru ca si-a pierdut dragostea de Dumnezeu in lumea necredintei, pacatului si nelegiuirilor, ca Fiul cel ratacit din Evanghelie, care dupa ce si-a revenit in fire, ajungand sa manance roscovele de la porcii stapanului din tara de pacat, s-a intors la tatal sau, care i-a dat haina noua si inel in degetul lui si a junghiat vitelul cel ingrasat, ca sa se veseleasca, pentru ca „fiul lui mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat“ (cf. Luca 15:11-32), si asa a fost „Nascut din Nou“ devenind credinciosul Domnului din fiul cel ratacit. O mare Pilda de urmat de fiecare om ratacit in lumea de pacat, care ar trebui sa-si „revina in fire“ ca fiul cel ratacit si sa se intoarca la nasterea lui Iisus pentru el.
Dar Mantuitorul Iisus Hristos cauta neincetat sa-l cheme pe omul necredintei din moartea pacatelor, zicand: „Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi“.
Nasterea din Nou.
Venind cu Credinta la Iisus, oamenii nefericiti ai vremurilor noastre „vor gasi odihna sufletelor lor“ si se vor intoarce la casele lor pe alta „cale“, ca si Magii de la Rasarit, care dupa ce au gasit pe Pruncul Iisus s-au „intors pe alta cale in tara lor“ (cf. Matei 2:12). Iar „alta cale de intoarcere“ acasa la familie, de la Biserica cunoasterii lui Dumnezeu, este calea credintei si a dragostei de Dumnezeu si de aproapele, si Nu calea necredintei si a pacatului dinainte. Dupa ce omul a cunoscut pe Dumnezeu el devine un om „Nascut din Nou“ (cf. Ioan 3:3-21), care vede si concepe viata complet diferit, pentru ca o priveste prin prisma divina a valorilor spirituale si vesnice.
Acest om, „Nascut din Nou“ spiritual, va merge cu dragoste la Biserica si la Urmarea lui Hristos, ca Pastorii care au plecat la Betleem dupa vestea primita de la ingerul Domnului, precum si Magii, care au plecat dupa Steaua de la Rasarit si au gasit pe „Maria, pe Iosif si pe Pruncul Iisus culcat in iesle“ (cf. Luca 2:16), pentru ca „nu mai era loc pentru ei in casa de oaspeti“ (cf. Luca 2:7), ca si in hotelurile si in inimile bogatilor de azi, unde nu este loc sa se Nasca Iisus, Salvatorul lor din moartea pacatelor. Omul care se va intoarce la Credinta in Dumnezeu si va primi „Nasterea din Nou“ va fi inconjurat de ingerii Domnului ca pastorii, si va canta si el impreuna cu oastea cereasca: „Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire“ (cf. Luca 2:13-14) si va fi fericit cu toata familia lui.
Vestirea Nasterii lui Iisus de omul vremii noastre.
Un astfel de om, Nou in Hristos, va vesti mesajul nasterii lui Iisus si al renasterii sale spirituale prin Credinta in Nasterea lui Iisus, ca pastorii „care au vestit cuvantul grait lor despre Copil“ (cf. Luca 2:17) si s-au intors „slavind si laudand pe Dumnezeu pentru toate cate auzisera si vazusera“ (cf. Luca 2:20) la Nasterea lui Iisus, „Si toti cati auzeau se minunau de cele spuse lor de catre pastori” (Luca 2:18). La fel, Magii de la Rasarit mergand „pe alta cale in tara lor” (cf. Matei 2:12) au vestit Mesajul Nasterii lui Iisus.
Astfel, si omul de azi sa implineasca indrumarea Domnului Iisus: „Intoarce-te in casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si a plecat, vestind in toata cetatea cate ii facuse Iisus” (Luca 8:39), ca omul care a fost eliberat de „legiunea de demoni” (cf. Luca 829-30), de Iisus Cel Nascut pentru mantuirea omului.
(continuare in numarul viitor)